Manastirea Slatina Bucovina

Manastirea Slatina

Orar de Vizitare: -

Taxa de Vizitare: 0 lei

Taxa Foto: 0 lei

Telefon: -

Galerie Foto

Harta Localizare

GPS: 47.433820 LAT 25.959706 LONG


Asezare: sat Slatina, com. Slatina, jud. Suceava

Denumire:

Manastirea Slatina

Datare: 1553-1564

Observatie: Manastirea Slatina a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05644

Manastirea Slatina a fost construita intre anii 1553-1564 in satul Slatina din comuna Slatina (judetul Suceava) de catre domnitorul Alexandru Lapusneanu. Biserica Manastirii Slatina are hramul Schimbarea la Fata (sarbatorit in fiecare an pe 6 august).


Manastirea Slatina a indeplinit rolul de necropola domneasca a Moldovei (1522-1677), aici aflandu-se mormantul domnitorului Alexandru Lapusneanu, al Doamnei Ruxandra (fiica lui Petru Rares) si ale celor doua fete ale lor.


Manastirea Slatina a fost inclusa pe lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05644 si fiind formata din 7 obiective:


• Biserica "Schimbarea la Fata" - datand din 1553-1564 si avand codul SV-II-m-A-05644.01;


• Trapeza - datand din 1561 si avand codul SV-II-m-A-05644.02;


• Paraclisul "Sf. Nicolae" - datand din 1834 si avand codul SV-II-m-A-05644.03;


• Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" - datand din sec. XIX si avand codul SV-II-m-A-05644.04;


• Turnurile - datand din sec. XIX si avand codul SV-II-m-A-05644.05;


• Cismeaua - datand din 1591 si avand codul SV-II-m-A-05644.06;


• Zidul de incinta - datand din 1834 si avand codul SV-II-m-A-05644.07.



Manastirea Slatina - Istoric


Manastirea Slatina se afla la o distanta de circa 28 km nord-vest de orasul Falticeni, intr-o zona impadurita de la poalele Muntilor Stanisoarei, pe valea paraului Suha Mica. Numele Manastirii Slatina provine de la un izvor cu apa sarata (slatina) aflat in apropiere, care a secat in timp.


Ctitorul Manastirii Slatina este Alexandru Lapusneanu, domnitorul Moldovei (1552-1561, 1564-1568). Cronicarul Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Radautilor (1558-1561), a scris o Cronica in limba slavona, a carei figura principala este Alexandru Lapusneanu. El a scris ca zidirea manastirii a fost inceputa in anul 1553 si a fost finalizata in a doua domnie a lui Lapusneanu, in anul 1564. Domnitorul ar fi fost condus in acest loc de catre sihastrul Pahomie.


La punerea pietrei de temelie a bisericii Manastirii Slatina a participat alaturi de domnitorul moldovean si Patriarhul Ioasaf al Constantinopolului. Cronicarul Grigore Ureche a scris ca sfintirea bisericii a avut loc la 14 octombrie 1558 (7066) si a fost celebrata de mitropolitul Grigorie Rosca, inconjurat de un sobor de 116 preoti si diaconi.


Constructorii bisericii au fost mesteri locali si din Transilvania. S-au folosit multe materiale de import: marmura de Hateg (la pardoseala, cele cinci pietre de mormant si alte ornamente sculptate), calti de canepa si in din Transilvania (la tencuiala, aplicandu-se peste ea pictura in fresca) si plumb din Polonia (la acoperis). Dupa sfintirea bisericii, s-au cladit in urmatorii ani casa domneasca, chiliile calugaresti, zidurile imprejmuitoare prevazute cu bastioane la colturi. Manastirea Slatina a fost astfel fortificata.


In noiembrie 1561, Alexandru Lapusneanu a fost alungat de pe tron de catre aventurierul grec Ioan Iacob Heraclid (Despot Voda), sosit cu oaste straina. Dupa cum relateaza Grigore Ureche, pentru a plati oastea straina care l-a adus pe tron, acesta "puse pre tara greotati mari, biséricile dezbraca, arginturile le lua, de facea bani si altile cate nu au zis tara ca va vedea". Si Manastirea Slatina a avut de suferit atunci.


In anul 1568, dupa cum relateaza tot Grigore Ureche, Alexandru Lapusneanu s-a imbolnavit grav si a cerut sa fie calugarit. Intrand in agonie, el a fost tuns in monahism cu numele de Pahomie (dupa numele sihastrului care l-ar fi indemnat sa construiasca manastirea). Revenindu-si si vazand ca a fost calugarit, Lapusneanu a amenintat ca dupa ce-si va reveni din boala o sa popeasca si el pe unii. Stiind ca domnitorul a faptuit multe omoruri, boierii si Doamna Ruxanda l-au otravit si acesta a murit. El a fost inmormantat "cu cinste" in biserica Manastirii Slatina.



Manastirea Slatina - Distrugeri suferite in timp

Aceasta manastire fortificata a suferit stricaciuni imediat dupa moartea ctitorului ei. Domnitorul Ioan Voda cel Cumplit (1572-1574) a spoliat manastirea de odoarele sale, folosind o parte din argintarie ca sa bata moneda. Din cauza ca s-a opus, staretul Iacob Molodet a fost ingropat de viu.


Noul egumen, ieromonahul Nil, s-a ingrijit de realizarea pisaniei, care a fost amplasata la 8 aprilie 1582 deasupra intrarii in biserica. Piatra care contine pisania are forma patrata, avand in centru stema Moldovei (bourul). Inscriptia in limba slavona este sapata pe marginea pietrei si are urmatorul text: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsirea Sfntului Duh, adica eu robul lui Dumnezeu, raposatul intru credinta Alexandru Voievod cu Doamna sa Ruxandra si cu de Dumnezeu daruitele lui odrasle: Bogdan, Ioan, Petru si Constantin, a inceput a zidi hram intru numele Schimbarii la Fata a Domnului, in anul 7069" (1561). Pe scutul stemei, stau scris cu litere mai mici urmatoarele: "Aceasta piatra s-a pus in zilele egumenului Nil, in (anul) 7090 luna aprilie 8" (1582).


In timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), biserica este restaurata, construindu-se si un rand nou de chilii, asa cum reiese dintr-un document din anul 1641. In anul 1691, au intrat in Moldova ostile poloneze ale regelui Ioan Sobieski al III-lea. Atunci, manastirea a fost jefuita si a ramas in ruina timp de o jumatate de secol. Razboaiele ruso-turce din secolul al XVIII-lea au fost insotite de jafuri, arderi si distrugeri, iar manastirea a fost pustiita.


Abia pe la inceputul secolului al XIX-lea se iau masuri de repopulare a Manastirii Slatina si se incep lucrari de restaurare care vor dura pana catre mijlocul secolului. Dar in 1821 se va refugia acolo grupul de luptatori eteristi condus de Iordache Olimpiotul, care era urmarit de turci. Calugarii au fugit atunci in paduri, luand cu ei cartile si odoarele pe care le-au putut duce. Cu acest prilej, manastirea va suferi un asediu dur si va fi arsa si jefuita.



Manastirea Slatina - Restaurare


Incepand din anul 1823, Manastirea Slatina a fost restaurata prin osardia mitropolitului Veniamin Costachi si a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lunga perioada manastirea ca staret.


Intre anii 1823-1828 s-au efectuat lucrari de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul despartitor dintre incaperea mormintelor si naos, s-a repictat biserica) si s-au pus acoperisuri noi de tabla si coloane masive de stejar arhondaricului de langa poarta. Tot atunci, au fost daramate incaperile si beciurile de pe latura estica a Casei Domnesti, lungimea cladirii reducandu-se la jumatate. De asemenea, au fost modificate tavanele incaperilor si acoperisul. In aceasta cladire a fost amenajata trapeza manastirii. Au fost demontate ghizdurile fantanii si s-au depozitat intr-una din incaperile ruinate ale trapezei.


Intre 1829-1834, arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refacut din temelie turnul de poarta de pe latura de est, asezand o inscriptie de 15 versuri, pe o tabla de arama, care "s-au sapat de Nazarie ieromonahul in Iasi, 1834". Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar in partea stanga a fost construit un corp de chilii cu parter si etaj, avand un pridvor deschis, sustinut pe coloane neoclasice de lemn. In aceasta cladire a functionat intre anii 1881-1932 un spital (bolnita pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolata o cladire cu trei incaperi spatioase, care era lipita de turnul de sud-vest si de zidul sudic. În 1830 s-au turnat doua clopote, tot pe cheltuiala arhiereului.


Dupa ce s-a retras din scaunul mitropolitan al Moldovei la 18 ianuarie 1842, Veniamin Costachi (1772-1846) s-a stabilit la Manastirea Slatina, unde a tradus 3 volume din "Lucrarile lui Teodoret de Cyr" si lucrarea "Indeletnicire despre buna murire" de Evghenie Vulgaris. Fostul mitropolit a lasat manastirii vesminte, carti si ultimele sale manuscrise. El a murit acolo la 18 decembrie 1846, fiind inmormantat in afara bisericii, la dorinta sa, ca un simplu calugar. La 30 decembrie 1886, din dispozitia mitropolitului Iosif Naniescu, osemintele lui Veniamin Costachi au fost deshumate si asezate in Catedrala Mitropolitana din Iasi, ctitoria sa.


Ulterior si mitropolitul Sofronie Miclescu (1790-1861) s-a retras la Manastirea Slatina, dupa ce a parasit scaunul mitropolitan al Moldovei, la 18 ianuarie 1861. El a murit acolo la 18 mai 1861, dar a fost inmormantat la Manastirea Neamt.


In anul 1915, manastirea a fost vizitata de Regina Maria, insotita de principele mostenitor Carol si principesele Elisabeta si Maria.


Aflata in apropierea granitei Regatului Romaniei cu Austro-Ungaria (care stapanea Bucovina), Manastirea Slatina a avut un rol important in timpul primului razboi mondial. Calugarii tineri au mers pe front ca infirmieri, iar calugarii batrani au ingrijit ranitii adusi de pe campul de lupta. Luptele desfasurate in apropiere au dus la ruinarea bisericii si a intregii asezari manastiresti. Manastirea Slatina a fost renovata în anul 1932


La 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie (1912-1998), pe atunci egumen al Manastirii Sihastria, a fost solicitat de Patriarhul Justinian Marina pentru a-si lua 30 de calugari din obstea Manastirii Sihastria si a se duce ca staret la Manastirea Slatina, pentru a innoi obstea si viata duhovniceasca de acolo. Staretul Cleopa a condus Manastirea Slatina pana in anul 1956.


In urma Decretului 410/1959, Manastirea Slatina a fost desfiintata, iar calugarii au fost alungati. In august 1962, viata monahala a fost reluata aici, dar cu obste de calugarite. Conform unor surse, se pare ca scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea manastirii Slatina.


Alte lucrari de renovare s-au efectuat intre anii 1968-1973, cand s-au restaurat chiliile de pe latura de est, turnul portii si turnul-clopotnita.



Manastirea Slatina - Centru de cultura

In decursul timpului, Manastirea Slatina a fost un mare centru de cultura si arta medievala romaneasca. Ctitorul a infiintat aici o biblioteca cu carti tiparite si manuscrise, precum si o scoala de muzica, la care au invatat si tineri din Galitia. Aici s-au lucrat cu multa maiestrie tesaturi, broderii, miniaturi, s-au copiat cronici.


La jumatatea secolului al XIX-lea, la Manastirea Slatina a functionat o Scoala Gregoriana destinata pregatirii viitorilor clerici.



Manastirea Slatina - Biserica Schimbarea la Fata

Biserica "Schimbarea la Fata" a Manastiri Slatina este construita din piatra bruta cu amestec de caramida de catre mesteri pietrari bistriteni, care au imbinat elemente de arhitectura medievala traditionala cu elemente moderne. Ea are dimensiuni monumentale (40 m lungime si 36 m inaltime), fiind considerata printre cele mai inalte biserici din Moldova.


Biserica are plan triconc, cu abside laterale inscrise in grosimea zidului si cu o turla octogonala deasupra naosului. Zidurile sunt sustinute de 9 contraforturi (doua in colturile dinspre vest, cate trei pe laturile de nord si de sud si unul mic in axul absidei altarului). Edificiul este inconjurat de un singur rand de ocnite, dispuse sub streasina. Absida altarului este decorata cu 13 firide alungite. Turla este de forma octogonala si se inalta pe o baza stelata, inecata pe jumatate in acoperis. Ea este impodobita cu firide si ocnite.


Interiorul bisericii este impartit in mai multe incaperi: pridvorul inchis, pronaosul, incaperea mormintelor, naosul si altarul. Pridvorul are la partea superioara o bolta semicilindrica dispusa transversal, sustinuta de doua arce dublouri. Incaperea este iluminata prin trei ferestre dispuse pe peretele dinspre vest, cu ancadramente in stil gotic.


Printr-o usa incadrata de muluri, in arc frant, se intra in pronaos. Aceasta incapere are doua calote sferice, separate printr-un arc transversal, intarit de nervuri si de pilastri de piatra angajati. Din pronaos se intra in naos printr-un portal in stil gotic, incadrat de muluri sculptate. Incaperea mormintelor a fost desfiintata in secolul al XIX-lea, prin demolarea peretelui despartitor. Astfel, s-a realizat o largire a naosului. Deasupra naosului se afla cupola centrala cu o turla inaltata pe sistemul obisnuit al arcelor moldovenesti.



Manastirea Slatina - Iconografia

Pictura originala a bisericii a fost realizata in secolul al XVI-lea de zugravi necunoscuti din Moldova. Ea a fost distrusa in timpul luptelor din 1821 dintre eteristii refugiati in manastire si turci, cand biserica a fost incendiata.


Pictura a fost refacuta dupa cea originala, fiind realizata in fresca, in stil neo-bizantin. O inscriptie pe peretele de la intrarea in pronaos precizeaza ca repictarea lacasului de cult a fost finalizata in anul 1828.


Pe peretele vestic al pronaosului, se afla tabloul votiv in care este reprezentata intreaga familie a ctitorului: domnitorul Alexandru Lapusneanu, Doamna Ruxandra si cei 8 fii (4 baieti si 4 fete).


In exterior, biserica n-a avut pictura exterioara, fiind acoperita cu un strat de tencuiala.



Manastirea Slatina - Alte Constructii

Biserica este inconjurata de ziduri groase ca de cetate, care inchid o incinta aproape patrata, cu trei laturi egale si a patra formata din doua curtine ce se intalnesc in triunghi deschis, sub turnul de poarta de pa latura estica. Zidurile sunt construite din bolovani de rau si au o inaltime de 6-7 m si o grosime de 1,50 - 1,80 m. Zidurile sunt prevazute cu drum de straja si cu metereze, precum si cu bastioane masive la toate colturile.


Intre biserica si curtina de sud se afla fosta resedinta voievodala a domnitorului construita in anul 1561. Cladirea era initial mult mai spatioasa, avand fatada principala cu o lungime de 40 m. Dupa Revolutia din 1821 au fost daramate incaperile si beciurile de pe latura estica, lungimea cladirii reducandu-se la jumatate. Ruinele de fundatii ale incaperilor daramate au fost scoase la iveala de sapaturile arheologice din a doua jumatate a secolului al XX-lea. Tot atunci au fost modificate tavanele incaperilor si acoperisul. In aceasta cladire a fost amenajata trapeza manastirii.


Casa Domneasca pastreaza usi si ferestre in stilul Renasterii. Ferestrele au rame de piatra, compuse din cateva profile in stil renascentist transilvanean. Tinda de la intrare separa cladirea in doua, de o parte si de alta a sa aflandu-se doua sali spatioase. In incaperea de pe latura vestica se putea intra si din afara, pe o usa aflata la nivelul pavajului curtii.


In prezent, in Casa Domneasca se afla Muzeul manastirii.


Intre biserica si Casa Domneasca exista o frumoasa fantana arteziana, construita in timpul domnitorului Alexandru Lapusneanu. Fantana era alimentata cu apa de la un izvor din apropiere, care circula printr-un sistem de olane. La inceputul secolului al XIX-lea, s-au demontat ghizdurile fantanii si s-au depozitat intr-una din incaperile ruinate ale trapezei. Cu ocazia sapaturilor arheologice din 1954, intr-una din camerele daramate ale Casei Domnesti au fost gasite fragmente din partea exterioara a fantanii: ghizdurile de marmura si un basorelief cu un cap de gorgona (element ornamental amintind de Renasterea italiana).




Localizare Manastirea Slatina








Inscrie o unitate de cazare

Hotel, Pensiune, Complex Turistic, Vila, Apartament, Cabana, Han, Hostel, Motel

Catalog Descopera Romania

Inscrie un restaurant sau o pizzerie

Restaurant, Pizzerie, Fast Food, Cofetarie

Catalog Descopera Romania


Inscrie un pub, bar.

Pub, Bar, Cafenea, Ceainarie

Catalog Descopera Romania