Manastirea Probota

Orar de Vizitare: -

Taxa de Vizitare: -

Taxa Foto: -

Telefon: (+4) 0230 571 433

Galerie Foto

Harta Localizare

GPS: 47.375126 LAT 26.623328 LONG


Asezare: Probota, jud. Suceava

Denumire:

Manastirea Probota

Datare: 1530

Observatie: In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae" din Manastirea Probota, pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Manastirea Probota a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05592

Manastirea Probota (dupa denumirea veche Manastirea Pobrata) este o manastire ortodoxa, construita in anul 1530 in satul Probota (care apartine in prezent de orasul Dolhasca din judetul Suceava) de catre domnitorul Petru Rares. Biserica manastirii Probota are hramul Sfantul Nicolae (sarbatorit in fiecare an pe 6 decembrie).


Manastirea Probota a indeplinit rolul de necropola domneasca a Moldovei (1522-1677), aici aflandu-se mormintele domnitorilor Petru Rares (1527-1538, 1541-1546) si Stefan Rares (1551-1552), al Doamnei Elena Rares si ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.


In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae" din Manastirea Probota, impreuna cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") si Voronet), pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.


Manastirea Probota a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05592 si fiind formata din 6 obiective:


• Biserica "Sfantu Nicolae" - datand din 1530 si avand codul SV-II-m-A-05592.01;


• Clisiarnita - datand din 1530 si avand codul SV-II-m-A-05592.02;


• Ruinele caselor domnesti - datand din 1530 si avand codul SV-II-m-A-05592.03;


• Ruinele cladirilor din incinta - datand din sec. XVI-XVII si avand codul SV-II-m-A-05592.04;


• Turnurile de colt - datand din sec. XVI si avand codul SV-II-m-A-05592.05;


• Zidul de incinta - datand din 1550 si avand codul SV-II-m-A-05592.06.



Manastirea Probota - Istoric


Manastirea Probota - Ctitorirea


In anul 1391, in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), izvoarele vremii consemneaza existenta Bisericii "Sf. Nicolae" in Poiana Siretului. Acest lacas de cult era construit din lemn de stejar, fiind una dintre cele mai vechi biserici atestate pe teritoriul Moldovei. Locul unde a fost construit acest lacas de cult nu este cunoscut, din denumirea sa rezultand ca se afla in mijlocul unei paduri.


Peste cateva decenii, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a cladit o noua biserica, de aceasta data din piatra, mai la vale, de-a lungul paraului Probota. In aceasta biserica, Stefan cel Mare a ingropat-o pe mama sa, Oltea Doamna, decedata in 1465. Lacasul de cult a fost avariat de un cataclism, fiind reconstruit de Stefan cel Mare. Nici acest lacas de cult nu are viata lunga, fiind daramat in urma unei alunecari de teren. Urmele acestei biserici se mai vad si astazi.


Petru Rares (1527-1538, 1541-1546) a zidit o biserica noua, pe un platou care domina valea Siretului, la circa 300 m vest de ultimul amplasament. Grigore Ureche mentioneaza in Letopisetul sau ca Petru Rares a inceput construirea Manastirii Probota in anul 1528, ridicand-o pana la jumatate in prima sa domnie si savarsind-o in a doua sa domnie. Aceasta afirmatie este insa eronata, deoarece in pisanie se spune ca biserica a fost finalizata in anul 1530. Lacasul de cult a fost pictat in interior si exterior in 1532.


Pe peretele sudic al pridvorului, in dreapta usii gotice, se afla pisania scrisa in limba slavona si care are urmatorul text: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu robul stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voda cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie, in al patrulea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidit acest hram intru numele arhiereului si facatorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, in anul 7038 oct(ombrie) 16." (1530).


Se pare ca domnitorul a fost indemnat sa ctitoreasca aceasta biserica de catre varul sau, Grigorie Rosca, care a fost si primul egumen al Manastirii Probota. In acest sens sta marturie o scrisoare trimisa de Grigorie catre calugarii manastirii (in care afirma ca el a fost cel care l-a indemnat pe Petru Rares sa construiasca Manastirea Probota), precum si pomenirea numelui sau in pisanie.


Manastirea Probota a beneficiat de o atentie deosebita din partea domnitorului Petru Rares. Acesta i-a intarit toate daniile mai vechi pe care le primise Biserica "Sf. Nicolae" din Poiana Siretului, adaugandu-i sate noi si inzestrand-o cu odoare de pret. Ctitoria raresiana a devenit necropola voievodala. In septembrie 1546, domnitorul Petru Rares a fost inmormantat in biserica ctitorita de el. Acest moment este relatat astfel de catre cronicarul Grigore Ureche: "Petru voda fiindu batran de zile si cazandu in boala grea, au platitu datoriia sa, ce au fostu dator lumii si s-au savarsit septemvrie 2, vineri, la miiazanoapte si cu cinste l-au ingropat in manastire in Pobrata ce este facuta de dansul, cu multa jale si plangere, ca dupa un parinte al sau".



Manastirea Probota - Decaderea


Dupa moartea voievodului, in anul 1550, Doamna Elena si trei copii ai sai (Ilias Voievod, Stefan si Constantin) inchideau biserica cu un zid gros de incinta, cu trei turnuri de aparare pe latura estica, Manastirea Probota semanand astfel cu o cetate medievala. Ilias Rares a construit in incinta locuinte domnesti. In biserica manastirii au fost ulterior inmormantati domnitorul Stefan Rares (care urcase pe tron dupa fratele sau, Ilias, si domnise in perioada 1551-1552) si Doamna Elena Rares (decedata in 1553). In anii urmatori, in manastire au fost ingropati unii dregatori si familiile lor.


In prima jumatate a secolului al XVII-lea, Manastirea Probota a fost pradata de talhari, care au profanat unele morminte. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a refacut partial zidurile de incinta, turnurile de colt si acoperisul bisericii si a construit o a doua casa domneasca, la sud de biserica.


In anul 1677, mitropolitul Dosoftei a inchinat Manastirea Probota Bisericii Sfantului Mormant de la Ierusalim. Aici s-au instalat calugari greci care nu s-au ingrijit de conservarea ansamblului manastiresc. Reparatiile efectuate in jurul anului 1844 mai mult au daunat monumentului. Picturile murale interioare din altar, naos si incaperea mormintelor au fost acoperite cu zugraveli. De asemenea, ferestrele gotice din pridvor si pronaos au fost zidite unele in intregime, iar altele doar in parte.


In 1863 Manastirea Probota este desfiintata, iar biserica "Sf. Nicolae" devine biserica parohiala a satului. Cladirile din complexul monahal incep sa se degradeze, iar chiliile si locuintele domnesti sunt mistuite de un incendiu de la inceputul secolului al XX-lea.


Dupa decenii in care a stat in uitare, Manastirea Probota a revenit in atentia publica in 1904, cand s-au implinit 400 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare. Atunci a fost adusa in biserica piatra de mormant a Doamnei Oltea, mama fostului domnitor. Intre anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice a efectuat unele lucrari de restaurare a bisericii si clisiarnitei, sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioara care acoperise ferestrele din pridvor si pronaos, s-au reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a refacut acoperisul bisericii si soclul etc. In 1986, se desfasoara lucrari de consolidare a bisericii, fiind inlocuit acoperisul de sita cu unul nou care respecta insa formele invelitorilor traditionale, compartimentate, ale bisericilor din Moldova, dupa cum apareau in tablourile votive.



Manastirea Probota - Reinfiintarea asezamantului monahal


In anul 1993, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei si Radautilor a reinfiintat Manastirea Probota, dar cu obste de maici. S-au construit ulterior noi corpuri de chilii, cladiri administrative si spatii de cazare pentru pelerini in afara incintei manastiresti


In acelasi an (1993), Biserica "Sf. Nicolae" din cadrul Manastirii Probota a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Acest fapt a dus la cresterea interesului fata de acest monument istoric; astfel, intre anii 1996-2001, complexul monahal de la Probota a fost supus unui amplu proces de cercetare, restaurare si valorificare desfasurat sub egida UNESCO si cofinantat de Japan Trust Fund for World Heritage si Ministerul Culturii din Romania. S-a scos la lumina fresca interioara originala (din 1532), prin contributia unor restauratori de pictura murala din Romania, Austria, Italia, Germania, Franta, Polonia, Cehia, Elvetia si Columbia



Manastirea Probota - Biserica "Sf. Nicolae"

Arhitectura Bisericii


Biserica este construita din piatra bruta, cu asize de caramida. Planul constructiei este triconc, dupa traditia bizantina. Biserica este sustinuta de 7 contraforturi.


Absidele laterale sunt pentagonale si incadrate de cate doua contraforturi, iar absida altarului este heptagonala. Absidele sunt impodobite cu arcade oarbe, avand deasupra lor doua randuri de ocnite (mari si mici). Ocnitele mari se intind de la o absida laterala la celalalta, pe cand ocnitele mici se prelungesc pana in dreptul pridvorului.


Acoperisul bisericii este din sindrila si a avut doua boltituri mici la capete. Ulterior, acoperisul a fost inaltat, boltiturile au fost suprimate, acoperisul turlei a fost facut tuguiat (anterior era boltit), iar deasupra altarului a fost inaltat tot un acoperis tuguiat.


Deasupra naosului se afla o turla octogonala zvelta cu patru ferestre dreptunghiulare in cele patru puncte cardinale, asezata pe doua randuri de baze stelate suprapuse si sprijinita de patru contraforturi mici pe laturile oarbe. Deasupra arcadelor duble se afla un rand de ocnite.


In interior, Biserica Sf. Nicolae din Manastirea Probota este impartita in cinci incaperi: pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar. Toate aceste incaperi (cu exceptia altarului) sunt separate prin ziduri groase. La inceput, in pridvor se intra prin doua usi. In timp, insa, usa de pe peretele nordic a fost zidita, ramanand doar cea de pe peretele sudic. Pridvorul are forma dreptunghiulara si este luminat prin opt ferestre inalte realizate in stil gotic si amplasate patru pe latura vestica, doua pe latura sudica si doua pe latura nordica. Deasupra pridvorului se afla o bolta semicilindrica.


In pronaos se intra printr-o usa in stil gotic. Pronaosul este dreptunghiular si luminat prin patru ferestre in stil gotic (cate doua pe peretii de nord si de sud). Incaperea mormintelor are o bolta semicilindrica si este luminata prin doua ferestre dreptunghiulare (una pe peretele nordic si una pe cel sudic). Naosul are doua abside semicirculare in interior si pentagonale la exterior. In fiecare absida laterala se afla o fereastra dreptunghiulara (de dimensiuni egale cu cele din incaperea mormintelor). Deasupra naosului se inalta turla cilindrica in interior si octogonala la exterior. Absida altarului este decrosata fata de restul constructiei, existand cele doua nise (proscomidiarul - la nord si diaconiconul - la sud). In axul absidei se afla o fereastra dreptunghiulara identica cu cele din naos si incaperea mormintelor.



Iconografia Bisericii


Biserica a fost pictata in fresca in stil bizantin atat in interior, cat si in exterior. Picturile din interior dateaza din vremea domniei lui Petru Rares, dar ele s-au pastrat originale doar in pridvor si pronaos.



Necropola Domneasca


Cu ocazia construirii acestui locas de cult, Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, a decis sa rupa traditia familiei sale princiare si sa desemneze Manastirea Probota drept viitoare necropola a sa si a urmaasilor sai


Astfel, intre pronaos si naos a fost amenajata o incapere a mormintelor. Langa peretele sudic, inspre pronaos, se afla mormantul domnitorului Petru Rares. Pe mormantul sau se afla o lespede cu urmatoarea inscriptie in limba slavona: "(Aceasta groapa e a) iubitorului de Hristos, robul lui Dumnezeu Io Petru Voievod, fiul batranului Stefan, care (s-a stramutat) la vesnicele lacasuri, vesnica lui pomenire...".


De-a lungul aceluiasi perete al naosului, inspre culoar, se afla mormantul Doamnei Elena Rares, sotia ctitorului si fiica tarului Despot. Inscriptia in limba slavona ce se afla pe lespedea funerara a mormantului sau si contine urmatoarele cuvinte: "Aceasta groapa e a roabei lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot tarul, care s-a stramutat in acest lacas si in vesnicele lacasuri, Vesnica ei pomenire. 7..."


Tot de-a lungul peretelui sudic, dar inspre naos, se afla doua morminte avand lespezile tombale de dimensiuni mici si cu scrisul sters. Aceste morminte sunt ale Eftimiei (fiica lui Petru Rares) si Samfirei (fiica lui Stefan Rares).


De-a lungul peretelui nordic se afla mormantul domnitorului Stefan Rares (1551-1552).


Pietrele funerare ale domnitorilor Petru Rares si Stefan Rares, precum si cea a Doamnei Elena, sunt executate in marmura si bogat impodobite, dupa cum dicta obiceiul acelor vremi. Spre deosebire, lespezile tombale ale celor doua fete de domnitori sunt din piatra.


In anul 1904, cu prilejul serbarilor organizate la implinirea a 400 ani de la moartea lui Stefan cel Mare, a fost adusa aici piatra de mormant a Doamnei Oltea (mama lui Stefan cel Mare), fiind asezata chiar in imediata apropiere a mormintelor lui Petru Rares si sotiei sale. Pe piatra sa tombala este urmatoarea inscriptie: "Acesta este mormantul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Stefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4". Stefan cel Mare si-a ingropat mama in Biserica "Sfantul Nicolae" din Poiana Siretului, aflata in apropierea actualei manastiri Probota.


Dupa stingerea familiei ctitorului, Manastirea Probota a devenit necropola boiereasca. In pridvorul si in pronaosul bisericii se afla numeroase morminte ale unor dregatori si ale familiilor lor. Printre cei ingropati in biserica Manastirii Probota se afla episcopul Mitrofan de Radauti (+ 1552), parcalabul Fratian (+ 1544), parcalabul Nicoara Hara (+ 1545), o fetita, Vasilica (+ 1569), marele vistiernic Stroici si alti membri ai familiei sale. Cercetarile arheologice au dus la recuperarea din mormintele nejefuite a unor piese vestimentare (o boneta barbateasca, o rochie, un ilic brodat si pantofi de femeie, toate din materiale scumpe, decorate cu fir de argint aurit impletit sau brodat), bijuterii de aur cu pietre pretioase si semipretioase (un inel sigilar al lui Simion Stroici, porumbei de filigran folositi ca ace de val, o pafta/brosa feminina, inele, cercei etc.).



Manastirea Probota - Constructii

Manastirea Probota - Zidul de incinta


Biserica din Manastirea Probota este inconjurata de ziduri groase ca de cetate, care inchid o incinta aproape patrata cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatra de rau si au o inaltime de 6 m si o grosime de 1m. Ele sunt prevazute cu metereze si creneluri.


Zidul vestic este sprijinit la exterior de un contrafort amplasat aproximativ la jumatatea laturii. In zidul de pe latura sudica a fost construita o portita secreta mica din lemn masiv. Aceasta se afla langa chiliile manastiresti.


Pe latura estica se afla trei turnuri patrate (doua la colturi si unul in mijloc) legate intre ele printr-un drum de straja. Turnul de pe mijlocul laturii estice serveste si ca poarta de intrare in Manastirea Probota. Pe zidul exterior se afla un tablou votiv destul de sters reprezentand pe Petru Rares cu familia sa, iar dedesubt o stema moldoveneasca cu urmatoarea pisanie: "Aceasta manastire a facut-o Io Petru Voievod, la anul 7038 si s-au ingradit dupa moartea lui de Doamna Elena si copiii ei Io Ilias Voievod si Stefan si Constantin, la anul 7058 septembrie 4" (1530, 1550).



Manastirea Probota - Clisiarnita si turnul-clopotnita


In coltul de nord-vest al incintei manastirii Probota se afla clisiarnita care face corp comun cu turnul-clopotnita. Clisiarnita dateaza din 1530, fiind construita in aceeasi perioada cu biserica.


Clisiarnita are doua niveluri, la fiecare etaj aflandu-se cate doua incaperi. La etajul de sus se ajunge pe o scara in forma de spirala. Turnul-clopotnita are trei niveluri, fiind atajat clisiarnitei pe latura estica si sprijinit de doua contraforturi la unghiurile vestice. Turnul a servit atat pe post de clopotnita, cat si ca loc de straja.


In prezent, in clisiarnita a fost organizat un mic muzeu care adaposteste obiecte din secolele XV-XVIII: icoane, fragmente de mobilier, vesminte bisericesti, vase liturgice, candele de argint, cruci in filigran, carti de cult vechi, precum si artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramica, cahle decorate etc.) descoperite in urma cercetarilor arheologice.



Manastirea Probota - Casa Domneasca si cladirile manastiresti


In partea de sud a incintei au fost construite Casa Domneasca si edificiile manastiresti: trapeza, chiliile, cuhnea. Modul de organizare a incintei a fost astfel gandit incat functiunile strict sacre (ale bisericii, clopotnitei si clisiarnitei) sa fie separate de viata curenta dintr-o manastire domneasca din Moldova: locuinta temporara pentru Domn, cladirile necesare obstii calugaresti.


La inceputul secolului al XX-lea, chiliile manastiresti din incinta au fost mistuite de un incendiu. In prezent, din aceste cladiri nu au ramas decat niste ruine si niste beciuri care au inceput si fie restaurate.


In anul 1993, dupa reinfiintarea manastirii, s-au construit corpuri de chilii, cladiri administrative si spatii de cazare pentru pelerini in afara incintei manastiresti.



Manastirea Probota - Biserica-paraclis


La sud-vest de biserica a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de catre monahiile de la Probota.




Localizare Manastirea Probota






Inscrie o unitate de cazare

Hotel, Pensiune, Complex Turistic, Vila, Apartament, Cabana, Han, Hostel, Motel

Catalog Descopera Romania

Inscrie un restaurant sau o pizzerie

Restaurant, Pizzerie, Fast Food, Cofetarie

Catalog Descopera Romania


Inscrie un pub, bar.

Pub, Bar, Cafenea, Ceainarie

Catalog Descopera Romania