Biserica Mirauti din Suceava Bucovina

Biserica Mirauti din Suceava

Orar de Vizitare: -

Taxa de Vizitare: -

Taxa Foto: -

Telefon: -

Galerie Foto

Harta Localizare

GPS: 47.646796 LAT 26.266865 LONG


Asezare: str. Mirauti, nr. 17, loc. Suceava, jud. Suceava

Denumire:

Biserica Mirauti din Suceava

Datare: Secolul al XVII-lea

Observatie: Biserica Sfantul Gheorghe - Mirauti din Suceava a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-m-A-05475.
Biserica Mirauti este considerata a fi cea mai veche biserica din orasul Suceava.

Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava, cunoscuta si sub denumirea de Biserica Mirauti, este o biserica ortodoxa construita in secolul al XIV-lea si apoi reconstruita in secolul al XVII-lea. Ea este situata pe Str. Mirauti nr. 17, in apropiere de Curtea Domneasca. Are hramul Sfantul Gheorghe, sarbatorit in fiecare an in ziua de 23 aprilie.


Intre anii 1402-1522, Biserica Mirauti a indeplinit rolul de catedrala mitropolitana a Moldovei.



Biserica Mirauti - Arhitectura


Din punct de vedere structural si decorativ, Biserica Mirauti se incadreaza in perioada de dezvoltare a artei moldovenesti sub influenaa artei muntenesti. Elementele caracteristice acestei perioade care se intalnesc la Biserica Mirauti sunt urmatoarele:


• Inlocuirea peretelui despartitor dintre pronaos si naos cu doi pilastri legati prin arcade;


• Prezenta braului incadrat de doua randuri de caramizi dispuse sub forma de "dinti de ferastrau";


• Ferestre terminate in partea superioara prin acolade;


• Colonete semicirculare angajate unite prin arcuri, la turla etc.


Biserica Mirauti are plan triconc, avand un turn clopotnita alipit zidului sudic al pronaosului.



Biserica Mirauti - Istoric


Biserica Mirauti - Construirea primei biserici

Biserica Mirauti este una dintre cele mai vechi biserici din Moldova. Arhitectul austriac Karl A. Romstorfer consemneaza o traditie orala potrivit careia Biserica Mirauti a fost fondata de Dragos Voda. Cu toate acestea, asemanarile tehnice ale zidariei si prezenta unor caramizi smaltuite, la fel cu cele intalnite la Cetatea de Scaun a Sucevei, duc la concluzia ca Biserica Mirauti a fost zidita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391).


In anul 1388, domnitorul Petru I Musat (1375-1391) a mutat, din ratiuni diplomatice, capitala Moldovei de la Siret la Suceava. In orasul Siret functiona in acele vremuri o episcopie catolica misionara, care desfasura o ampla activitate cu scopul declarat de a aduna cat mai multi aderenti. In acel oras se mai faceau simtite inca ecouri ale vechii vasalitati maghiare anterioare. Pentru a iesi din sfera directa de influenta a misionarilor apuseni si de sub „obladuirea” parinteasca a Doamnei Margareta (sau Musata), care imbratisase catolicismul, si a-si pastra astfel independenta politica si religioasa, domnitorul Petru Musat s-a mutat cu toata curtea domneasca, administratia si toata conducerea tarii de la Siret la Suceava, localitate aflata cu vreo 40 km mai spre sud, la intretaierea drumurilor comerciale.


In noua capitala a Principatului Moldovei trebuia sa se afle si centrul bisericesc al statului. Astfel, la sfarsitul secolului al XIV-lea, domnitorul Petru I Musat a construit o biserica in partea de nord-est a orasului Suceava, pe vechea Ulita a Datornicilor, in apropierea Cetatii de Scaun. Potrivit legendelor, pe locul actual al bisericii se intindea candva o padure deasa de fag, in adancurile careia isi gasise linistea un sihastru. Petru I ar fi fost hotarat sa zideasca biserica cea mare pe locul chiliei sihastrului.


Biserica Mirauti a primit hramul Sfantul Gheorghe - purtatorul de biruinta si a fost o constructie de mare amploare (19x12,5 m), in raport cu alte lacasuri de cult ale vremii. Biserica era construita in stilul romanic mediu, avand ziduri groase si masive, dar fara abside laterale si contraforturi si se presupunea ca avea o structura in cruce greaca inscrisa, de timp complex. Ca dimensiuni, se presupune ca abia daca ar atinge jumatate din suprafata desfasurata a bisericii actuale. Biserica era inconjurata de un cimitir.


In anul 1402, voievodul Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Alba si asezat aici moastele Sfantului Ioan cel Nou intr-o racla ferecata cu argint.



Biserica Mirauti - Catedrala mitropolitana a Moldovei

Incepand din anul 1402, Biserica Mirauti a indeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astazi si sub denumirea de Mitropolia Veche. Biserica Mirauti a fost catedrala mitropolitana a Moldovei pana la construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componenta Manastirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, in timpul domnitorilor Bogdan al III-lea si Stefanita Voda.


Dupa unele surse (o scrisoare trimisa de arhiereul Narcis Cretulescu catre preotul Simion Florea Marian), numele de Mirauti provine de la faptul ca aici erau miruiti domnii Moldovei inainte de a fi inscaunati. Aici a fost uns ca domn al Moldovei si voievodul Stefan cel Mare. Alte surse spun ca numele ar proveni de la o familie boiereasca (Mirea sau Mereuta) pe al carei teren sau in apropierea careia a fost construita biserica. Aceasta ultima teorie este sustinuta de o mentiune intr-un protocol austriac de delimitare a mosiilor din 1785 pentru zona in discutie, prin care Andrei a Sandi a primit ca zestre un teren si o casa de la socrul sau, Vasile Mereutza. („Andrei a Sandi habe sei Haus mit seiner gaftin… welche is von ihren Vater Vasili Mereutza“.)


In jurul anului 1513, Biserica Mirauti a suferit mari stricaciuni, in imprejurari greu de precizat. Istoricul Gheorghe Bala mentioneaza ca „pe la 1513, in urma unui eveniment necunoscut, Biserica Mirauti a fost devastata. Devastarea a fost, daca nu o distrugere completa, cel putin o vatamare destul de grea ca sa explice de ce Bogdan cel Orb a fost nevoit sa construiasca o noua mitropolie.“


Istoricii din perioada contemporana atribuie devastarea bisericii Mirauti unei expeditii poloneze, venite ca represalii in Moldova. Astfel, dupa cum relateaza Grigore Ureche (circa 1590-1647) in cronica sa, domnitorul Bogdan al III-lea a trecut Nistrul la 29 iunie 1509 si a ajuns a doua zi la Camenita. Ostenii sai au ars si pradat localitatile din Polonia si au asediat orasul Liov. La 6 iulie, au trecut prin Rohatin, oras mare si vestit, pe care l-au incendiat si l-au pradat. Dupa cum relateaza cronicarul, "luat-au din Rohatinu si clopotul cel mare ce este la mitropolie in Suceava". Raspunsul polonezilor la invazia lui Bogdan a venit curand. O oaste poloneza condusa de voievodul de Cracovia a intrat in Moldova, jefuind targurile Cernauti, Dorohoi, Botosani, Tarasauti, Botosani, Stefanesti, Hotin si Suceava. Polonezii nu au putut cuceri Cetatea Sucevei, intrucat le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat insa in catedrala mitropolitana,de unde au luat clopotul adus de la Rohatin de Bogdan al III-lea. Biserica nu a fost ruinata insa cu totul.


Ca urmare a devastarii catedralei mitropolitane, Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517) a inceput in anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrala mitropolitana, a carei constructie a fost finalizata in 1522. Noul complex mitropolitan este cunoscut astazi sub numele de Manastirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, iar noua catedrala mitropolitana a primit hramul Sfantului Gheorghe, ca si cel al vechii catedrale.


Biserica Mirauti n-a fost abandonata ci, foarte probabil, reparata sau reconstruita, de vreme ce o cronica anonima germana tarzie mentioneaza pastrarea in continuare a moastelor Sf. Ioan cel Nou in aceasta biserica pana in 1589, cand domnitorul Petru Schiopul le-a mutat in noua catedrala.


Vechea cladire a bisericii Mirauti a ramas in parasire si s-a degradat pana aproape la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea.



Biserica Mirauti - Reconstructia si ruinarea ei

Biserica Mirauti a fost reparata si apoi reconstruita pe locul celei vechi, caracteristicile arhitecturale si decorative ale noii biserici incadrand-o printre constructiile din prima jumatate a secolului al XVII-lea. In zidul turlei au fost descoperite o moneda suedeza cu monograma G.A. = Gustav Adolf (1611-1632) si una poloneza de pe vremea domniei lui Sigismund al III-lea (1587-1632). Nu se cunoaste infatisarea vechii biserici, presupunandu-se ca actuala biserica, cu exceptia clopotnitei, ar urma planul vechii constructii.


Noua constructie pastra elementele arhitectonice caracteristice epocii: dimensiuni interioare si exterioare generoase, turn siprainaltat situat pe nava centrala si sprijinit pe un sistem ingenios de arce de cerc suprapuse, lipsa incaperii mormintelor, inlocuirea peretilor despartitori cu coloane si arcade frumos ornamentate, prezenta de capiteluri ca expresie a goticului tarziu si de ferestre in arc frant.


In cimitirul de langa Biserica Mirauti s-a gasit o piatra de mormant care continea urmatoarea inscriptie: „Acest mormant l-a facut Mihail Fira si a repausat in anul 7208 (1699) luna octombrie“. Din aceasta inscriptie se deduce ca ruinarea si parasirea definitiva a bisericii Mirauti a avut loc dupa 1700, an in care se mai ingropau inca mortii in cimitirul de langa Biserica Mirauti.


Dupa ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic (1775), se observa o atitudine potrivnica a autoritatilor austriece cu privire la conservarea bisericii. In anul 1792, dr. Gutter W. cere si primeste de la comisarul orasului, Georgievici, aprobarea sa demoleze Biserica Mirauti, pentru a avea piatra cu care ss-si construiasca o casa in Suceava. In cererea sa, el argumenteaza ca in oras sunt patru biserici in stare buna si doua biserici parasite si aproape ruinate si ca populatia din Suceava este redusa numeric si nu-i trebuie mai mult de doua-trei biserici, „deoarece, acum, biserica mitropoliei e prea mult, fiind mai intotdeuna desarta“.


Aceasta atitudine a autoritatilor habsburgice a determinat o puternica actiune de protest in randul localnicilor. Intr-o petitie inaintata la 25 ianuarie 1792 de catre targovetii suceveni catre guvernul Bucovinei se cere "ca biserica Mitropolia veche ce au ramas insa acum intreaga sa nu se strice". In 1813, in urma unei plangeri a locuitorilor din Suceava, autoritatile locale cerceteaza motivul pricinii la fata locului si constata ca "vechea, aaa-numita biserica mitropolitana Mirauti, parasita de peste 300 de ani, in care timp s-a cladit actuala biserica mitropolitana unde s-a transferat serviciul divin, este o ruina totala, o simpla gramada de piatra si caramida; toate usile, ferestrele, chiar lemnaria acoperisului si alte parti de vremelnica reparatie ale acestuia au fost furate; turnul sustinator al boltii precum si partea cea mai mare a peretilor, prabusite".



Biserica Mirauti dupa restaurarea coordonata de Romstorfer

In anul 1880, marele patriot roman Eudoxiu Hurmuzachi, in intelegere cu curatorul Constantin Turtureanu si cu mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei, hotaraste sa restaureze stravechiul lacas de cult. Aprobarea autoritatilor de la Cernauti a fost obtinuta abia in anul 1886.


Intre anii 1898-1901, cu aprobarea expresa a imparatului Franz Joseph I si pe cheltuiala totala a Fondului Religionar Greco-Ortodox din Bucovina, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a condus o importanta si ampla actiune de restaurare care a facut ca Biserica Mirauti sa arate asa cum se prezinta astazi. Restaurarea a introdus elemente noi in componenta arhitecturala a bisericii Mirauti


• taieturile colturilor bazei patrate;


• introducerea profilaturilor bogate de cornita;


• construirea unei usi de intrare in vesmantar din afara;


• aparitia a cate unui gol patrat la partea superioara a zidurilor celor doua abside laterale cu corespondenta in naos, necesare pentru ventilarea suplimentara a bisericii Mirauti.


Cu acest prilej, intre 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat interiorul bisericii Mirauti in tempera, intr-o factura occidentalizanta (stilul art nouveau).


Acustica deosebita a bisericii Mirauti nu se datoreaza unui calcul al rezonantelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. In timpul restaurarilor efectuate intre 1897-1898, cand s-au demolat boltiturile ruinei, s-au descoperit in ele niste oale de lut, care, fiind zidite in perete, produceau rezonante.


In anul 1923 a fost amplasata o cruce de piatra in curtea bisericii Mirauti, fiind sfintita de catre mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei.


Cercetarile arheologice din 1976 au scos la iveala temeliile bisericii ridicate in vremea lui Petru I Musat.



Biserica Mirauti - Necropola voievodala

In perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrari de restaurare si conservare la Biserica Mirauti, precum si cercetari arheologice. Cercetarile arheologice au dus la gasirea a 32 morminte.


La restaurarea din 1996-1997, aici s-a descoperit o cripta de caramida, aflata intr-o stare aproape intacta. Unul dintre sicriele aflate aici s-a dovedit a-i apartine Doamnei Evdochia de Kiev (Evdokia Olelkovici) (prima sotie a lui Stefan cel Mare). Pana atunci, locul inmormantarii Doamnei Evdochia era presupus de Nicolae Iorga a fi la Manastirea Probota.


In toamna anului 1997 a fost descoperit in Biserica Mirauti, in naos, un cavou de caramida, in care se afla un sicriu de stejar cu oseminte si textile deosebit de frumoase si valoroase: un giulgiu de matase si un altul de borangic pictat cu aur, o marama ce acoperea chipul defunctului, un vesmant lung de matase cu maneci de catifea tip drappi d'oro, incheiat cu gaitane din pasmanterie si 11 nasturi de argint aurit, o camasa cu guler brodata cu fir metalic, o boneta pentru strans parul si o palarie de matase, o legatoare pentru ochi. Cavoul a fost acoperit cu pardoseala in timpul restaurarii bisericii de catre echipa lui Romstorfer pentru a se lasa credinciosilor mai mult loc pentru rugaciune.


Mormantul a fost identificat initial ca apartinand domnitorului Petru Musat, dar cercetarile ulterioare efectuate de istoricul Paraschiva-Victoria Batariuc au dus la concluzia ca mormantul este din secolele XVI-XVII. Deoarece costumul voievodal era considerat singurul vesmant domnesc din secolul al XIV-lea din Europa Centrala si de Est. Costumul voievodal a fost restaurat la Laboratorul de Restaurare si Conservare de la Muzeul Bucovinei din Suceava, pastrandu-se in prezent in depozit, in conditii speciale de microclimat.



Biserica Mirauti - Obiective Apropiate



Localizare Biserica Mirauti din Suceava








Inscrie o unitate de cazare

Hotel, Pensiune, Complex Turistic, Vila, Apartament, Cabana, Han, Hostel, Motel

Catalog Descopera Romania

Inscrie un restaurant sau o pizzerie

Restaurant, Pizzerie, Fast Food, Cofetarie

Catalog Descopera Romania


Inscrie un pub, bar.

Pub, Bar, Cafenea, Ceainarie

Catalog Descopera Romania