Manastirea Dragomirna Bucovina

Manastirea Dragomirna

Orar de Vizitare: -

Taxa de Vizitare: 0 lei

Taxa Foto: 0 lei

Telefon: -

Galerie Foto

Harta Localizare

GPS: 47.757825 LAT 26.229928 LONG


Asezare: Suceava

Denumire:

Manastirea Dragomirna

Datare: 1609

Observatie: Manastirea Dragomirna a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004 la pozitia 305, avand cod LMI SV-II-a-A-05577

Manastirea Dragomirna este un complex manastiresc fortificat din Bucovina, construit in perioada 1602-1609 in satul Mitocu Dragomirnei din comuna omonima (aflata in prezent in judetul Suceava) de catre mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Manastirea Dragomirna este situata in apropierea padurii Dragomirna, la o distanta de 12 km nord de orasul Suceava. Biserica Manastirii Dragomirna are hramul Pogorarea Sfantului Duh (sarbatorit in duminica de la 50 de zile dupa Pasti).


Manastirea Dragomirna a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004 la pozitia 305, avand cod LMI SV-II-a-A-05577. Ansamblul manastiresc Dragomirna este format din cinci obiective:


• Biserica "Pogorarea Sf. Duh" - construita in 1609 si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.01


• Paraclisul "Sf. Nicolae” - construit in sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.02


• Egumenia - datand din sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.03


• Trapeza - datand din 1609 si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.04


• Zidul de incinta - construit in sec. XVII si avand codul LMI SV-II-m-A-05577.05


De asemenea, pe lista este inclusa la numarul 304 si Biserica "Sfintii Enoh, Ilie si Ioan Teologul” - Dragomirna Mica, construita in anul 1602 si avand cod LMI SV-II-m-A-05576. Aceasta se afla in afara incintei complexului manastiresc, dar apartine de Manastirea Dragomirna, fiind biserica cimitirului monahal.



Manastirea Dragomirna - Istoric


Manastirea Dragomirna - Ctitorirea manastirii


In secolul al XVI-lea, pe locul unde se intinde astazi satul Mitocu Dragomirnei si Manastirea Dragomirna erau niste vechi selisti pustii, satul Dragomiresti si "locul pustiu Ungurasii".


Manastirea Dragomirna este mentionata pentru prima data intr-un document din 4 septembrie 1605 prin care a primit danii de la marele logofat Lupu Stroici. Intr-un document din 20 august 1616 se mentioneaza faptul ca biserica cea mica a fost ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimcovici, de marele logofat Lupu Stroici si de sotia lui, Pascalina. Urmasii logofatului Stroici mentionau la 22 august 1641 ca Manastirea Dragomirna a fost construita de Lupu Stroici si de mitropolitul Anastasie Crimca.




Manastirea Dragomirna - Extinderea Manastirii


Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Manastirii Dragomirna, cu hramul "Pogorarea Sfantului Duh", una dintre cele mai de seama creatii arhitectonice ale Evului Mediu romanesc. Aceasta a fost finalizata si sfintita in anul 1609.


Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, in anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movila a inconjurat Biserica Manastirii Dragomirna cu ziduri de aparare masive si inalte. Manastirea Dragomirna a capatat astfel aspectul unei fortarete, avand la colturi patru turnuri de aparare, iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotnita inalt.



Manastirea Dragomirna - Perioade de restriste


In decursul timpului, Manastirea Dragomirna a trecut prin incercari grele, fiind jefuita de mai multe ori de navalitorii straini. Astfel, in mai 1653, a doua zi dupa sosirea la Cetatea de Scaun a Sucevei, cazacii lui Timus Hmelnitki au atacat Dragomirna, au furat toate odoarele de pret atat ale manastirii, cat si ale boierilor care se refugiasera acolo.


Cativa ani mai tarziu, la 2 octombrie 1658 (dupa o insemnare de pe zidul portalului), Manastirea Dragomirna a fost jefuita de tatari.



Manastirea Dragomirna in secolele XVIII-XIX


Manastirea Dragomirna a fost reparata in secolul al XVIII-lea, inaintea anului 1762.


Una dintre perioadele de inflorire a Manastirii Dragomirna este considerata perioada 1763-1775 in care a vietuit aici ieromonahul Paisie Velicicovschi. In vara anului 1763, staretul Paisie revine in Moldova de la Muntele Athos (unde vietuise timp de 17 ani), impreuna cu cei 64 de ucenici, si devine staret la Manastirea Dragomirna.


In aceasta perioada, imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei a daruit Manastirii Dragomirna in 1767 un policandru de cristal (expus astazi in salile muzeului din Manastirea Dragomirna) si clopotul cel mare numit Zaporojanul, in greutate de peste 1100 kg, care se afla in clopotnita Manastirii Dragomirna.


In ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astazi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1775, localitatea Mitocu Dragomirnei a facut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de catre austrieci, facand parte din districtul Suceava.


Autoritatile habsburgice au desfiintat majoritatea manastirilor ortodoxe din Bucovina in baza Ordonantei Imperiale din 19 iunie 1783 a imparatului Iosif al II-lea (1780-1790). Din cele 10 manastiri si 13 schituri existente in Bucovina in acea perioada, au ramas numai trei manastiri (Putna, Sucevita si Dragormina), plus Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava ca metoc al Manastirii Dragomirna. Celor trei manastiri ramase li s-a impus un numar maxim de 25 de calugari, care urmau sa-si continue activitatea monahala dupa noul statut al manastirilor.


La sfarsitul secolului al XVIII-lea (prin 1793), in biserica de la Manastirea Dragomirna s-a adus si montat catapeteasma lucrata in lemn si aurita (1613) a fostei manastiri Solca. Vechiul iconostas al Manastirii Dragomirna a fost dus in 1795 la Biserica Arbore, el aflandu-se in prezent la Solca.


In partea de nord-vest a curtii Manastirii Dragomirna a fost construit in perioada 1843-1845 un nou corp de chilii. Din fostul corp se pastreaza pana astazi doar temelia care se vede inaintea intrarii in noul corp. De asemenea, tot atunci s-a suprainaltat cu un etaj turnul clopotnita. Cladirea egumeniei si paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846.


Prin decret in 1904, Consistoriul arhiepiscopesc al Mitropoliei Bucovinei si Dalmatiei a declarat Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava ca manastire independenta, scotand-o din administrarea Manastirii Dragomirna.



Manastirea Dragomirna - Arhitectura

Biserica din Manastirea Dragomirna este construita in forma de nava, fiind asemanatoare ca plan, dimensiuni si impartirea spatiului interior cu unele biserici construite in secolul al XVI-lea. Totusi, ea se deosebeste de acestea printr-o absida poligonala in partea de vest.


Edificiul lacasului de cult are o structura ingusta si alungita, inaltimea cladirii fiind excesiva in raport cu lungimea sa. El se remarca prin dimensiuni: lungime de 35 m, latime de aproximativ 9,5 m si inaltime de aproximativ 42 m.


Biserica din Manastirea Dragomirna este construita din piatra, avand un soclu din bucati mari de piatra cioplite, asezate in trepte. Fatadele bisericii sunt lucrate din piatra bruta, pe cand pilastrii cu rol decorativ sunt alcatuiti din blocuri de piatra cioplite si slefuite.


Ancadramentele usilor si ferestrelor sunt de factura gotica. In biserica se intra prin doua usi amplasate pe fatadele laterale ale pridvorului. Portalul de intrare in biserica are un ancadrament din piatra cioplita si este terminat in acolada.


Interiorul bisericii este compartimentat in patru incaperi: pridvor, pronaos, naos si altar. Incaperile sunt inaltate treptat de la pridvor si pana la altar.



Manastirea Dragomirna - Iconografie


Biserica Manastirii Dragomirna a fost impodobita cu pictura in fresca de catre zugravii popa Craciun Maties, popa Ignat si Gligorie, formati in scoala de pictura moldoveneasca traditionala. Numele lor este incrustat pe peretele altarului. Acestia au adaugat si unele elemente decorative imprumutate din miniaturile manuscriselor muntenesti.


Pictura bisericii din Manastirea Dragomirna se mai pastreaza in prezent doar pe zidurile si boltile naosului si altarului. Potrivit unor traditii, au fost picturi si in pronaos si pridvor, ale caror urme se mai vedeau prin anii '60 ai secolului al XX-lea. Din cauza conditiilor vitrege prin care a trecut biserica de-a lungul veacurilor, chiar si picturile din naos si altar au suferit degradari, scene intregi sau numai detalii fiind sterse.


Printre scenele din Manastirea Dragomirna care atrag atentia sunt de mentionat urmatoarele: Iisus in gradina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Rastignirea, Coborarea de pe cruce. In calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar in conca absidei altarului este Inaltarea. Ca si la alte biserici din Moldova, in pictura murala sunt vizibile si unele elemente de folclor, costume de epoca etc.


Catapeteasma bisericii "Pogorarea Sf. Duh" a Manastirii Dragomirna provine de la Manastirea Solca si este confectionata in stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptata si aurita.



Manastirea Dragomirna - Necropola


Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul Manastirii Dragomirna, a ales aceasta biserica ca loc de inmormantare a sa. El a murit in anul 1629, fiind inmormantat in pronaosul bisericii Manastirii Dragomirna. Cu prilejul sapaturilor arheologice din perioada 1963-1964 s-au mai gasit in pronaos si alte morminte. In partea stanga a pronaosului a fost amplasat un baldachin sub care se afla racla cu moastele Sfantului Mare Mucenic Iacob Persul (martirizat la 27 noiembrie 421).


In pridvorul bisericii din Manastirea Dragomirna au fost descoperite cinci morminte, avand pietre funerare cu sculpturi de o mare simplitate. Pe o lespede de marmura este o inscriptie greceasca, sapata intr-un oras neidentificat de pe drmul Pontului Euxin, in cinstea unui arhitect Epicrates, fiul lui Nicobulos din Bizant. Pe alte trei pietre de mormant se afla inscriptii in limba slavona. Acestea sunt partial sterse, dar se disting anii 1673 si respectiv 1680. O ultima piatra funerara acopera mormântul Mariei Bals, fiica lui Constantin Mavrocordat, fost domnitor al Moldovei si al Munteniei. Pe lespedea sa funerara este sapata o stema reunita a Tarii Romanesti si a Moldovei, inscrisa intr-o cununa de lauri si marginita de simbolul zilei si a noptii, soarele si luna, ca si de pasari si flori.


In exteriorul bisericii Manastirii Dragomirna, langa pereti, se afla patru morminte: doua langa absida nordica a altarului si inca doua langa peretele sudic.



Manastirea Dragomirna - Biserica "Sf. Enoh, Ilie si Ioan Teologul” - Dragomirna Mica


Biserica "Sf. Enoh, Ilie si Ioan Teologul” a fost construita in anul 1602, dupa cum scrie in pisania in limba slavona aflata deasupra usii de intrare. Initial, aceat mic locas de cult era biserica schitului de lemn, fiind inconjurata cu chilii modeste. Dupa construirea bisericii mari, terenul din jurul micului lacas de cult a fost transformat in cimitir.



Manastirea Dragomirna - Alte Obiective

Zidurile de incinta si turnul-clopotnita din Manastirea Dragomirna


Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII-lea, in anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movila a inconjurat Biserica "Pogorarea Sf. Duh" cu ziduri de aparare masive si inalte. Manastirea Dragomirna a capatat astfel aspectul unei fortarete, avand la colturi patru turnuri de aparare (numite astfel: Barnovschi, al arhimandritului, Gherontie si Silvestru), iar la mijlocul laturii sudice un turn-clopotnita inalt, pe care s-a amplasat o pisanie. Imprejmuirea manastirii s-a facut cu binecuvantarea mitropolitului Anastasie Crimca.


Pe peretele sudic al turnului clopotnita din Manastirea Dragomirna a fost amplasata o pisanie in limba slavona cu stema Moldovei si cu urmatorul text: "Din mila lui Dumnezeu Io Miron Barnovschi Movila Voievod, Domnul Tarii Moldovei, a facut portalul acesta cu cinci parguri si ingraditura de zid in jurul sfintei manastiri Dragomirna unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh, intru pomenirea mea si a parintilor mei, cu binecuvantarea arhiepiscopului chir Anastasie Crimca, mitropolit al Sucevei, anul 7135 august 30" (1627).


Zidurile de incinta ale Manastirii Dragomirna sunt construite din piatra bruta de cariera, avand o grosime de 1,7 metri si o inaltime de aproximativ 11 metri. In exterior, zidurile sunt sprijinite de contraforturi puternice. In interior, pe ziduri se intinde un drum de straja sustinut de pilastri uniti prin arcade; la partea superioara se afla un sir de metereze inguste. In cele patru colturi ale incintei se afla turnuri de aparare inalte si masive. In exterior, acestea sunt sustinute pe cele doua laturi de contraforturi. Accesul in aceste turnuri se face din curtea manastirii.


Turnul clopotnita din Manastirea Dragomirna are doua etaje si indeplineste si rolul de turn de poarta, pe aici intrandu-se in Manastirea Dragomirna. La parter, el este strabatut de un gang boltit, cu aspect gotic subliniat de arcuri impodobite cu ornamente vegetale ce se gasesc pe boltarii arcadelor gangului. La primul etaj se afla un mic paraclis, iar la etajul al doilea camera clopotelor, cu largi arcade deschise pe fiecare latura.



Trapeza si corpurile de chilii din Manastirea Dragomirna


In Manastirea Dragomirna, la dreapta turnului clopotnita, se afla trapeza, unde se hraneau la un loc calugarii. Incaperea principala a acestei cladiri este o sala mare cu doua bolti in stil gotic tarziu, care se sprijina pe un stalp octogonal aflat in mijlocul incaperii. Boltile au numeroase nervuri sculptate din loc in loc cu motive florale si scuturi. Din acest motiv, trapeza mai este numita si Sala Gotica. Aceasta sala a servit ca sursa de inspiratie pentru salile gotice de la manastirile Sfintii Trei Ierarhi si Cetatuia.


Pe laturile de vesta si nord ale incintei Manastirii Dragomirna se afla casele egumenesti si chiliile calugaresti cu parter si etaj. In decursul timpului, aceste cladiri au fost reconstruite de mai multe ori. Actualele cladiri din Manastirea Dragomirna dateaza din perioada 1843-1845, in timpul stapanirii austriece. Cladirea egumeniei si paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate in 1846.


Corpul de chilii din Manastirea Dragomirna se termina pe latura de nord cu un mic paraclis cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Acesta a fost construit in 1976, la etaj, pentru a permite oficierea slujbelor religioase în vremea sezonului rece.



Lespedea de marmura cu inscriptie greceasca din Manastirea Dragomirna


In martie 1885, intr-un ziar grecesc a fost publicata o inscriptie in greaca veche din Bucovina. Doi ani mai tarziu, Grigore Tocilescu, intemeietorul scolii romane de epigrafie, a introdus acea inscriptie in circuitul stiintific. Inscriptia provenea de pe o lespede (stela) de marmura incastrata intre dalele pardoselii din pridvorul bisericii mari din Manastirea Dragomirna si reprezenta un decret de proxenie pentru arhitectul Epicrates, fiul lui Nicoboulos din Byzantion.


Inscriptia a fost analizata de mai multi istorici si epigrafisti, o atentie deosebita acordandu-i Dionisie M. Pippidi care data inscriptia in prima jumatate a secolului al III-lea si afirma ca lespedea ar proveni din cetatea greceasca Histria. Alti cercetatori au afirmat ca inscriptia ar data de la sfarsitul secolului al II-lea. Victor Cojocaru, autorul unui studiu extins cu privire la acest subiect, presupune ca lespedea de marmura ar fi ajuns la Manastirea Dragomirna de la Suceava, unde ar fi putut ajunge inca sub domnia lui Alexandru cel Bun, odata cu moastele Sf. Ioan de la Cetatea Alba. O alta ipoteza este ca piatra din Manastirea Dragomirna a fost adusa in timpul domniei lui Stefan cel Mare, avandu-se in vedere relatiile Moldovei cu Mangopul si Crimeea genoveza sau de relatiile negustorilor suceveni cu orasele de la nordul Marii Negre, intre care se numara si Oceakovul. Istoricii au eliminat de la inceput posibilitatea ca stela din Manastirea Dragomirna sa fi fost transportata in Bucovina inca in perioada antica sau antica tarzie.



Manastirea Dragomirna - Obiective apropiate

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Suceava, 12.8 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Mirauti din Suceava, 14 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Sfantul Nicolae din Suceava, 14.1 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Sfantul Dumitru din Suceava, 14.1 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Manastirea Zamca, 14.2 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Invierea Domnului din Suceava, 14.2 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Casa memoriala Simion Florea Marian din Suceava, 14.3 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava, 14.4 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Sfantul Ioan Nepomuk din Suceava, 14.4 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Hanul Domnesc din Suceava, 14.5 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, 14.7 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Muzeul de Istorie din Suceava, 14.7 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Muzeul Satului Bucovinean, 16.4 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Cetatea de Scaun a Sucevei, 16.4 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna


Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Patrauti, 16.8 Km distanta fata de Manastirea Dragomirna




Localizare Manastirea Dragomirna








Inscrie o unitate de cazare

Hotel, Pensiune, Complex Turistic, Vila, Apartament, Cabana, Han, Hostel, Motel

Catalog Descopera Romania

Inscrie un restaurant sau o pizzerie

Restaurant, Pizzerie, Fast Food, Cofetarie

Catalog Descopera Romania


Inscrie un pub, bar.

Pub, Bar, Cafenea, Ceainarie

Catalog Descopera Romania