Salina Turda

Orar de Vizitare: Detalii la Observatii

Taxa de Vizitare: Detalii la Observatii

Taxa Foto: 0 lei

Telefon: (+4) 0364 260 940

Galerie Foto

Harta Localizare

GPS: 46.583988 LAT 23.776528 LONG


Asezare: Aleea Durgau, nr. 7, loc. Turda, jud. Cluj, Transilvania, Romania

Denumire:

Salina Turda

Datare:

Observatie: Salina Turda este inscrisa pe lista monumentelor istorice din judetul Cluj, elaborata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National din Romania in anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-A-07801).

Orar de Vizitare:
Salina:
Luni - Duminica: 9:00 - 17:00
(accesul ultimilor vizitatori se face la ora 15:00)

Sala de tratament:
Luni - Vineri: 9:00 - 13:00

Taxa de Vizitare
Adulti: 15 lei
Copii (peste 3 ani): 8 lei


Salina Turda - Prezentare


Salina Turda se gaseste in zona Durgau-Valea Sarata din Turda. Intrarea in Salina Turda (prin galeria de acces Franz Josef) se facea pana in anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Noua), in prezent prin noua si moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgau (Aleea Durgau nr. 7).


Salina Turda este inscrisa pe lista monumentelor istorice din judetul Cluj, elaborata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National din Romania in anul 2010 (cod LMI CJ-II-m-A-07801).



Salina Turda - Date geologice

Zacamintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic in cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului si Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani in urma, intr-o mare cu adancime redusa si sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se intinde pretutindeni in subsolul Transilvaniei, avand o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apasat cu o greutate imensa stratul maleabil de sare, care a cautat zone mai slabe ale scoartei terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu inaltimi de peste 1.000 m, ajungand de multe ori chiar pana la suprafata pamantului (cazul localitatilor cu vechi exploatari de sare mentionate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o inaltime de cca 1.200 m (cercetata prin foraje relativ recente).



Salina Turda - Istoric

Dovezi arheologice sigure ale exploatarii sarii la Durgau-Turda exista din perioada preromana (50 i.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgau in camere piramidale de 17-34 m adancime si 10-12 m latime. In afara masivului de sare de la Durgau, Romanii au exploatat si masivul de sare invecinat de la Baile Romane (in zona strandului actual). Volker Wollmann in monografia sa asupra mineritului subliniaza prezenta in imediata apropiere a zacamintelor de sare, de fiecare data, a unei fortificatii romane. Castrul roman Potaissa a aparat exploatarile de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafata, in gropi patrulatere, pana la o adancime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate usor pe punti alunecoase si cu aparate simple de ridicat, dupa care o paraseau si incepeau alta. Asa au extras romanii sarea peste tot in Ardeal, iar excavatiile parasite au devenit lacuri.


Dupa retragerea romanilor in anul 274, pana in secolul al XI-lea, nu exista dovezi certe ca extractia sarii ar fi continuat.


In primul document cunoscut pana in prezent cu referire la sarea de la Salina Turda, emis de cancelaria maghiara in anul 1075, este mentionata vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) intr-un loc de langa raul Ariet "qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus" ("in locul ce se cheama pe ungureste Aranyos, iar pe latineste Aureus"). Acest punct de vama era situat in preajma fostului pod roman (folosit in tot timpul Evului Mediu, pana la finele sec. XVIII), pe amplasamentul asezarii fortificate de mai tarziu numita Szentmiklos (Sf. Nicolae).


In cursul secolului al XIII-lea este pomenita explicit existenta ocnei de la Durgau-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se daruia capitului Episcopiei de Transilvania "ocna de sare de la Durgau-Turda (Dörgö-Torda)".



Salina Turda - erioada austro-ungara

In timpul stapanirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgau un numar de 4 ocne ogivale subterane: Mina Katalin, Mina Horizont (Nagydörgö = Durgaul Mare), Mina Felsö-Akna (Obere Grube = Ocna de Sus, Grosse Grube = Ocna Mare, Karoline = Carolina) si Mina Joseph (Iosif).


Instaurarea puterii habsburgice (austriece) in Ardeal la sfarsitul secolului al XVII-lea si cresterea necesitatilor materiale ale societatii, determina ca, incepand din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, importanta acordata ramurilor industriei extractive (inclusiv exploatarea sarii) sa creasca simtitor. Mina de sare de la Durgau-Turda intra implicit sub administratia directa austriaca.


In timpul stapanirii austriece a Salinei de la Turda din secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgau un numar de 5 ocne subterane: Mina Tereza (initial dupa Sf. Tereza de Avila, ulterior dupa imparateasa Maria Terezia), Mina Anton (dupa Sf. Anton de Padova), Mina Cojocneana (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumita in 1889, dupa sinuciderea printului austriac Rudolph, in Mina Nicolae, dupa care a reluat vechiul nume Rudolph) si Mina Ghizela.


In anul 1690 au inceput lucrarile de deschidere a Minei Tereza, in forma de clopot. Au urmat alte 2 ocne de sare in forma de clopot (Anton si Cojocneana), apoi 2 ocne cu profil modern trapezoidal (Rudolf si Ghizela).


Informatii interesante referitoare la exploatarea ocnelor de sare turdene sunt documentate in anul 1767, prin aparitia la Cluj a lucrarii mineralogului iezuit Joanne Fridvaldszky. El infatiseaza astfel situatia ocnelor si a taietorilor de sare de la Turda in acel an: Salina de la Turda numara cinci ocne mai importante, dintre care prima se numeste Superior, a doua Inferior, a treia Colosiensis, a patra S. Theresiae, iar a cincea S. Antonii.


Diametrul bazei ocnei Superior numara 85 m, iar inaltimea 104 m. Sarea din aceasta ocna era curata si doar rareori continea un usor amestec cu pamant, era sapata de 87 taietori (fossores), ajutati de 18 voluntari (volontes).


Diametrul ocnei Inferior avea 68 m (36 de stanjeni si sase picioare), iar inaltimea 100 m. In ce priveste calitatea sarii, ocna Inferior nu se deosebea cu nimic de ocna Superior, lucrarile fiind executate de 75 de taietori si 18 voluntari.


Ocna Colosiensis avea un diametru de 76 m si inaltimea de 111 m. In aceasta ocna lucrau 63 de taietori impreuna cu 12 voluntari. Ocna S. Theresiae numara 30 de taietori si 15 voluntari, avea diametrul bazal de 50 m (26 de stanjeni) iar inaltimea de 66 m.


Cea mai noua ocna S. Antonii avea dimensiuni pe masura celorlalte. Mineralogul Fridvaldszky a amintit existenta unei ocne mai mari si mai vechi care, din cauza pericolului de a se surpa, a fost inchisa in data de 19 iunie 1762 (azi: lacul nr. 2 Durgau).


Harta Iosefina din anii 1769-1773 arata ca la Turda existau atunci 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton si Cojocneana).


In anul 1780 existau la Turda 5 ocne ogivale de sare:


- "Die obere Grube" ("Ocna de Sus", "Felso-Akna"): 125 m adancime, 228 m perimetru bazal.


- "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adancime, 66 m perimetru bazal.


- "Maria Theresia" ("Tereza"): 76 m adancime, 167 m perimetru bazal.


- "St. Antoni" ("Anton"): 63 m adancime, 129 m perimetru bazal.


- "Koloscher Grube" ("Ocna Cojocneana"): 122 m adancime, 234 m perimetru bazal.


"Ocna de Sus" ("Felsö-Akna") a condus, dupa prabusirea unui perete si a tavanului, la formarea lacului nr. 1 (Carolina), colmatat in anii 1980-1990 in urma unor alunecari masive de teren. Pe harta lui Johann Fichtel din 1780 sunt marcate si alte doua ocne vechi, deja abandonate si prabusite, care corespund lacului nr. 3 (Lacul Dulce) si lacului nr. 4 (Lacul Ocnei). Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgau) Johann Fichtel indica o suprafata uscata, de forma rotunda, cu aflorimente de sare, unde a existat o alta exploatare veche de sare. Si lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat nastere prin surparea unei ocne vechi.


Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu Frantisek Posepny in anul 1867.


Intre 1853 si 1870 s-au sapat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef (spre a usura transportul sarii la suprafata), apoi, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, s-au mai sapat inca 317 m, atingandu-se lungimea finala de 917 m, din care 526 m in rocile sterile inconjuratoare si 391 m in masivul de sare. Vizitabili sunt 850 m (67 m sunt inaccesibili). Pe peretele stang (din directia vechii intrari in salina, str. Salinelor) al galeriei de coasta Franz Josef, inainte de patrunderea galeriei in sare, se afla urmatorul acrostih (incrustat in timpul saparii galeriei): K. F. J. Fü. Sb. (König Franz Josef Fürst von Siebenbürgen = Regele Franz Josef, print al Transilvaniei).


In anul 1896 la Turda erau deschise 3 ocne de sare.



Salina Turda - Perioada moderna

Exploatarea sarii din Salina Turda a fost sistata definitiv in anul 1932, din cauza dotarii tehnice primitive, a randamentului scazut si a concurentei altor saline ardelene.


Salina Turda s-a redeschis in anul 1992 (in scop turistic si curativ) si este vizitabila tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de vazut sunt si utilajele medievale bine conservate din mina (unice in Europa), cum ar fi fieraria, crivacul si moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit in peretele de sare) si Scara Bogatilor (o scara lucrata filigranat in lemn).


Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene in anul 2009 s-au desfasurat lucrari ample de amenajare a Salinei Turda, in scop turistic si curativ. Inaugurarea a avut loc in ianuarie 2010, dupa 2 ani de lucrari si 6 milioane de euro investiti. Salina Turda detine in prezent sali de tratament, un amfiteatru, sali de sport, dar si o "roata panoramica", de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atractie a salinei este lacul cu solutie salina suprasaturata, excelenta pentru tratament.



Salina Turda - Obiective apropiate



Localizare Salina Turda








Inscrie o unitate de cazare

Hotel, Pensiune, Complex Turistic, Vila, Apartament, Cabana, Han, Hostel, Motel

Catalog Descopera Romania

Inscrie un restaurant sau o pizzerie

Restaurant, Pizzerie, Fast Food, Cofetarie

Catalog Descopera Romania


Inscrie un pub, bar.

Pub, Bar, Cafenea, Ceainarie

Catalog Descopera Romania